23
Jan

Gradinița și preșcolarii. Capitolul 8 – Perceperea spațiului

Pentru un copil, mediul construit trebuie să conțină volume simple și să aibă legătură cu noțiunile de lungime și greutate pe care copilul le-a înțeles până la vârsta sa. Soluția acestor probleme ar consta în ajustarea lungimii și a greutății și minimalizarea noțiunii volumului. Pentru copil, o distanță mai greu de parcurs este percepută ca mai lungă. Mobilierul la scară și implicit spațiul la scară, îl ajută pe copil să își poziționeze activitățile în spațiul dat față de el însuși. Astfel, acest mediu devine elementul ce contribuie la integrarea sensului de ”înăuntru” și ”afară”, încuranjând mișcarea și exploatarea spațiului.

S-a constatat plăcerea copiilor de a privi de sus în jos, ceea ce denotă că alternanța de poziții pe care le-o crează o supantă sau o denivelare le facilitează cucerirea treptată a spațiului, spre viziunea la care vor ajunge odată cu vârsta adultă. Tratarea intrărilor și ieșirilor este foarte importantă deoarece acestea reprezintă porțile de trecere între diferitele ”lumi” ale copilului. În același timp, trebuie acordată o atenție deosebită zonelor de tranziție (portice, scări, streașini de adăpost) pentru că acestea au un rol în atenuarea separației dureroase între familie și colectiv. Impactul vizual inițial cu fațada/spațiul de primire trebuie să aibă un efect de atracție asupra copilui, astfel acesta să uite că își lasă în urmă părintele. Se dorește stârnirea curiozității și dorinței de explorare prin aceste elemente.

 

Spații specializate și multifuncționale

Existența camerelor pentru activități fizice și creative , de asemenea a  unor grupuri de camere flexibile care permit o întrebuințare diferită in funcție de trebuință este o insusire indispensabila a unei grădinițe.

Activitatea de a construi a copilului influențează semnificativ procesul dezvoltării intelectuale. Herman Hertzberger afirmă că fiecare colț și fiecare spațiu trebuie să fie programat pentru mai multe funcțiuni.

Pentru delimitarea zonei de povești sau a lecturii cu imagini este necesară delimitarea zonei cu un paravan sau câteva gradene ce ascund o canapea joasă.

Observarea naturii este o parte substanțială în învățare, ceea ce aduce în față, pe lângă curtea verde exterioară atent proiectată, necesitatea existenței în interior a unor colțuri vii de expunere a plantelor și animalelor (bazin de pești, ghivece) pe care le pot îngriji chiar copiii.

Sala de educație fizică trebuie să aibă o suprafață minimă de 50 mp, pardoseala pe suport elastic, și poate fi dotată de asemenea cu un pian.

Spațiul multifuncțional trebuie să poată găzdui o largă varietate de activități: luarea mesei, piese de teatru, filme, adunări, întâlniri comunitare, educație fizică, predare pentru grupuri mari, jocuri. Acesta trebuie izolat termic de zonele de predare și trebuie să poată rămâne deschis când restul grădiniței este este închis cu condiția ca accesul către toalete să se poată realiza.

 

Recomandări funcționale

Arhitectura și designul trebuie sa corespundă nevoilor copiilor, astfel interiorul unei gradinițe are nevoie de suprafețe cu culori calde  și o atmosferă luminoasă. Finisaje din lemn pot fi o soluție viabilă în această direcție. (In Detail – Interior Spaces p. 74-77 (III 4019))

Este esențial ca ambientul să fie unul de calitate pentru că acesta educă simțul estetic al copilului.

Nu este recomandată încălzirea prin pardoseală a camerelor deoarece înălțimea copilului este de maxim un metru și deoarece aceștia petrecandu-si majoritatea timpului pe jos, căldura îi copleșește.

Se recomandă ventilarea permanentă a încăperilor deoarece aerul viciat defavorizează copilul și procesul de creștere este încetinit. Spațiile destinate grupelor este de preferat să fie orientate spre sud sau sud-est pentru o mai bună iluminare naturală a sălilor.

Deoarece copiii își petrec majoritatea timpului pe jos, igiena este un factor important. Din acest motiv, pardoselile trebuie să prezinte minimul de rosturi și de asemenea trebuie să fie termoizolate.

Alți factori ce influențează atitudinea și educația copilului sunt calitatea mărită a aerului din interior, a temperaturii, a ventilației, a iluminatului, aceștia producând influențe pozitive notabile.

Necesarul de spațiu exterior pentru fiecare copil este de 13,5 mp, spațiu ce poate asigura diversificarea activităților în condiții de siguranță standardizate.

Spațiile pentru copii trebuie să servească atât confortului copilului, alimentând starea de siguranță, cât și stimulării folosirii întregului său potențial mental.

Adesea, s-a constatat că formele organice sunt mai ușor abordabile pentru copii și le stimulează într-o proporție mai mare creativitatea. Este recomandat ca în spațiile destinate copiilor să fie evitate sursele de angoasă și coșmar, cum ar fi spațiile întunecate.